Grecia, 157 de infectări și 13 morți. Cum se apără turistul român

Treisprezece morți și 157 de infectări în Grecia, de la începutul sezonului. Iar cifra care ar trebui să oprească din drum orice român cu bilet luat spre Halkidiki sau Peloponez nu e bilanțul total, ci ritmul: 47 de cazuri noi într-o singură săptămână. Virusul se numește West Nile, se ia de la țânțari și nu are vaccin pentru oameni.

Cazurile au apărut în 45 de orașe din cinci regiuni — Attica, Tesalia, Macedonia Centrală, Peloponez și Grecia Centrală. În spitale sunt 42 de pacienți, dintre care 23 la terapie intensivă. Aproape jumătate din secțiile ATI ocupate de bolnavi de West Nile într-o singură țară, în plin august.

Cum s-a ajuns aici: de la 42 de cazuri la sfârșitul lui iulie la 157

Povestea nu a început săptămâna asta. Numărul infecțiilor a crescut de aproape patru ori în doar câteva săptămâni, potrivit agenției de sănătate publică din Grecia, EODY. La sfârșitul lunii iulie fuseseră raportate 42 de cazuri, potrivit datelor oficiale. La începutul lui august bilanțul elen era de 65 de infectări și șase decese, conform relatărilor apărute public. În trei săptămâni, morții s-au dublat.

Partea care nu apare în titluri: 116 dintre cazurile confirmate au fost asociate unor manifestări care afectează sistemul nervos central. Adică trei sferturi din bolnavi nu au avut o simplă viroză de vară, ci encefalită, meningită și alte complicații neurologice. Majoritatea cazurilor au fost depistate în zona metropolitană a Atenei, exact aeroportul prin care intră cei mai mulți români.

România nu e spectatoare, e pe podium

Aici e unghiul pe care presa care a preluat știrea din Grecia îl ratează. Datele raportate pentru 2026 arată infecții cu virusul West Nile în 12 țări europene, în 99 de regiuni. Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri, 311 și, respectiv, 157. În 21 dintre aceste regiuni a fost raportat pentru prima dată un caz, potrivit raportului ECDC.

Și România? Este printre țările cu cea mai extinsă distribuție geografică a infecțiilor, mai exact pe locul trei după numărul zonelor afectate, cu 34 de cazuri înregistrate până la 20 august 2026, potrivit datelor oficiale. Comparația cu anul trecut spune tot: în 2025, cazurile fuseseră raportate în 67 de regiuni din nouă țări. Un an mai târziu, 99 de regiuni și 12 țări.

Cine crede că e mai în siguranță acasă decât la mare se înșală. Sezonul trecut, INSP a raportat pentru toată România 49 de cazuri între 2 iunie și 30 octombrie și trei decese, câte unul în Brăila, Dâmbovița și Timiș. Bucureștiul a dat singur 16 cazuri.

Cine intră la risc și de ce contează vârsta

În majoritatea situațiilor infecția nu provoacă simptome sau determină forme ușoare. Riscul de complicații grave este mai ridicat la persoanele vârstnice și la cele cu probleme medicale preexistente, conform relatărilor apărute public. Datele INSP din România confirmă tiparul: majoritatea pacienților erau trecuți de 60 de ani. Dacă îți duci părinții la mare în septembrie, socoteala se schimbă.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat atenție sporită și monitorizarea cazurilor, mai ales în zonele unde condițiile favorizează răspândirea, iar ECDC cere state europene consolidarea supravegherii și a măsurilor de control al țânțarilor. Traducere: dezinsecție, nu carantină. Nu există restricții de călătorie în Grecia, nu există controale la graniță, nu se închide nimic.

Sezonul de transmitere nu s-a terminat. În România se întinde până la finalul lui octombrie, iar în sudul Europei ținând cont de temperaturi, chiar mai mult. Următoarele raportări săptămânale EODY și ECDC vor arăta dacă vârful a trecut sau abia urcă.

Cifrele-cheie

• 157 de infectări și 13 decese în Grecia de la începutul sezonului, din care 47 de cazuri noi într-o singură săptămână — ritmul, nu totalul, e semnalul de alarmă.
• 116 din cazurile grecești au afectat sistemul nervos central, iar 23 de pacienți sunt la terapie intensivă.
• 34 de cazuri în România până la 20 august 2026, suficient pentru locul trei european după numărul zonelor afectate.
• 99 de regiuni din 12 țări afectate în 2026, față de 67 de regiuni din nouă țări în 2025.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă ai vacanță plătită în Attica, Tesalia sau Peloponez, nu ai motiv să anulezi: nu există nicio restricție de călătorie, iar asigurarea de sănătate nu acoperă renunțarea de teamă. Ce contează efectiv e protecția anti-țânțari între apus și răsărit, când insectele sunt active — spray cu DEET, mâneci lungi seara pe terasă, aer condiționat sau plasă la fereastră în locul balconului deschis. Ia cu tine cardul european de asigurări sociale de sănătate, pentru că fără el o internare într-un spital elen se plătește integral din buzunar. Iar dacă la o săptămână-două după întoarcere apar febră mare, dureri de cap violente, confuzie sau rigiditate a cefei, spune-i medicului unde ai fost în vacanță; fără informația asta, West Nile e ultimul diagnostic la care se gândește cineva în România.