Fructele întregi, legate de un risc mai mic de boli cardiace

Americanii mănâncă prea puține fructe, iar lipsa asta se vede direct în sănătatea inimii lor. Autoritățile din SUA recomandă două căni de fructe pe zi pentru o dietă de 2.000 de calorii, dar un studiu recent arată că opt din zece adulți nu ajung nici la jumătate din această cantitate.

Datele vin din analiza Ghidurilor Dietetice pentru Americani, actualizate la începutul acestui an, care leagă consumul de fructe întregi de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. Nu e vorba despre sucuri sau suplimente, ci despre măr, banană, portocală sau pară mâncate ca atare.

De ce contează fructul întreg, nu sucul

Diferența dintre un fruct întreg și un pahar de suc nu e doar una de gust. Fructul păstrează fibrele, iar fibrele încetinesc absorbția zahărului și ajută la controlul colesterolului. Sucul, chiar și cel natural, pierde cea mai mare parte din fibră în procesul de stoarcere și lasă în urmă mai ales zahăr concentrat.

Cercetătorii americani au urmărit cum variațiile în consumul zilnic de fructe se reflectă în markerii de sănătate cardiovasculară. Rezultatul: persoanele care mănâncă regulat fructe întregi au valori mai bune la tensiune arterială și la profilul lipidic decât cele care sar peste această categorie de alimente sau o înlocuiesc cu variante procesate.

Opt din zece americani, sub jumătate din doza recomandată

Cifra centrală a studiului e greu de ignorat: 80% dintre adulții din SUA consumă mai puțin de o cană de fructe pe zi, adică sub jumătate din recomandarea oficială de două căni. Decalajul s-a menținut constant în ultimii ani, în ciuda campaniilor de informare privind alimentația sănătoasă.

Specialiștii în nutriție atrag atenția că problema nu ține doar de lipsa de informare, ci și de accesul inegal la fructe proaspete și de costul lor, mai ridicat decât al gustărilor procesate. Zonele cu venituri mici raportează, constant, un consum și mai scăzut decât media națională.

Ce urmează

Ghidurile Dietetice pentru Americani sunt revizuite periodic și influențează politicile publice legate de alimentația din școli, programele sociale de hrană și etichetarea produselor. Datele din acest studiu ar putea alimenta o nouă rundă de recomandări, cu accent explicit pe fructele întregi în detrimentul sucurilor și al produselor derivate.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor merge mai departe cu măsuri concrete, de la subvenții pentru fructe proaspete până la campanii țintite în comunitățile cu acces limitat la alimentație sănătoasă.