Fonduri pentru săraci, 1,8 milioane de euro furați prin licitații

Banii erau pentru cei mai săraci oameni din Dolj. Au ajuns altundeva.

Parchetul European a depus miercuri, la Tribunalul București, un rechizitoriu împotriva a cinci persoane acuzate că au pus la cale un grup infracțional organizat ca să trucheze achiziții publice finanțate din fonduri europene. Prejudiciul estimat de procurori: 1,8 milioane de euro. Suma provine din programe destinate combaterii sărăciei și sprijinirii comunităților marginalizate.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fraudat 22 de proceduri de achiziție publică derulate în cadrul a șapte proiecte cu finanțare europeană. Doi dintre inculpați ar fi acționat în calitate de lideri ai grupului, conform informațiilor apărute public. Ancheta a fost instrumentată de biroul EPPO din București, structura condusă la nivel european de Laura Codruța Kovesi.

Ținta fraudei spune totul despre mecanism: nu infrastructură, nu drumuri, ci programe sociale pentru persoane vulnerabile, unde controlul e mai slab și beneficiarii finali n-au cum să reclame nimic. Licitațiile trucate în 22 de proceduri separate nu sunt o scăpare administrativă. Sunt un sistem.

Cifrele-cheie

• 1,8 milioane de euro: prejudiciul estimat de procurorii europeni
• 22 de proceduri de achiziție publică presupus fraudate
• șapte proiecte finanțate de Uniunea Europeană, derulate în județul Dolj
• cinci inculpați, dintre care doi în rol de lideri ai grupării

Cum te afectează

Fondurile europene pentru combaterea sărăciei vin cu o condiție simplă: să ajungă la oameni. Fiecare euro deturnat printr-o licitație trucată înseamnă un serviciu social care nu s-a făcut într-o comunitate marginalizată din Dolj. Iar dosarele de acest fel strică reputația României la Bruxelles, acolo unde se negociază alocările următoare.

Analiza BestNews

Dosarul confirmă un tipar pe care EPPO îl tot documentează în România: nu marile contracte de infrastructură atrag cele mai dese fraude, ci proiectele mici, sociale, împrăștiate în localități unde verificarea e formală. Douăzeci și două de proceduri trucate presupun o rețea care știa exact cum se scriu caietele de sarcini. Rechizitoriul e doar primul pas, iar instanța are ultimul cuvânt.

Poziția redacției: cine pierde e clar, comunitățile din Dolj care trebuiau să primească sprijinul. Cititorul are motive să urmărească ce fac autoritățile de management care au aprobat cele șapte proiecte, pentru că fraudarea a 22 de licitații nu se întâmplă fără ochi închiși pe drum.