România, sub media UE la renovări energetice: doar 19,1% din case

Doar 19,1% dintre românii care locuiesc într-o casă sau un apartament au beneficiat de lucrări de eficientizare energetică în ultimii cinci ani, arată datele Eurostat publicate în 2025. Cifra plasează România sub media Uniunii Europene, care se situează la 23,9%, în scădere față de 25,8% în 2023. Vecinele Bulgaria și Ungaria stau considerabil mai bine, cu 29,9%, respectiv 28,9%.

Olanda, lider la renovări. Italia, pe ultimul loc din UE

Diferențele dintre statele membre sunt uriașe. În Olanda, 60,5% dintre locuitori trăiesc în locuințe modernizate energetic în ultimii cinci ani — cel mai mare procent din Uniunea Europeană. La polul opus, Italia înregistrează doar 2,6%, cea mai slabă performanță din UE, urmată de Malta, cu 7,8%, și Grecia, cu 9,5%.

Între aceste extreme se situează Danemarca, cu 34% dintre locuințe renovate, respectiv Franța și Slovenia, ambele cu 33,3%. România, cu 19,1%, rămâne aproape de nivelul Serbiei, țară candidată la aderarea în UE, unde procentul este de 20,9%.

Sărăcia, principalul obstacol în calea renovărilor

Datele Eurostat confirmă o legătură directă între venituri și capacitatea de a investi în eficiența energetică a locuinței. Dintre persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, doar 17,4% au declarat că locuința lor a fost modernizată în ultimii cinci ani. În rândul celor fără dificultăți financiare, procentul urcă la 25,6%.

Cele mai mari decalaje între cele două categorii de venituri apar în Olanda, Cipru și Danemarca, unde locuitorii cu venituri mai mari au avut acces considerabil mai bun la astfel de lucrări. Practic, în aceste țări, banii dictează cine își permite o casă mai eficientă energetic și cine rămâne cu facturi mari la încălzire.

Proprietarii renovează mai mult decât chiriașii, casele mai mult decât blocurile

Statutul de proprietar face diferența: 26,9% dintre proprietarii din UE locuiesc în case sau apartamente modernizate energetic în ultimii cinci ani, față de doar 16,7% dintre chiriași. Chiriașii au, în general, mai puțin control asupra deciziilor de investiție în clădirea în care locuiesc, ceea ce explică parțial decalajul.

Tipul locuinței contează la fel de mult. 30,5% dintre cei care locuiesc la casă au beneficiat de lucrări de eficientizare energetică, comparativ cu doar 16,6% dintre locatarii de bloc. Blocurile, în special cele vechi, rămân o provocare majoră pentru programele naționale de reabilitare termică, inclusiv în România.

Casele noi, facturi mai mici la utilități

Eurostat mai arată că locuitorii clădirilor construite după 2011 au mai rar dificultăți în a-și încălzi locuința și acumulează mai puține restanțe la facturile de energie, comparativ cu cei care trăiesc în imobile mai vechi. Diferența subliniază importanța standardelor moderne de construcție în reducerea costurilor cu energia pe termen lung.

Pentru România, datele confirmă o problemă cunoscută: fondul de locuințe rămâne, în bună parte, neizolat termic, iar ritmul renovărilor este lent față de alte state din regiune. Rămâne de văzut dacă programele naționale de reabilitare termică, finanțate inclusiv din fonduri europene, vor reuși să reducă decalajul față de media UE în anii următori.