Interdicția rețelelor sociale pentru minori eșuează în Australia. De ce copiii sub 16 ani s-au întors pe TikTok și Snapchat
Copiii sub 16 ani din Australia s-au întors pe TikTok și Snapchat la câteva luni după interzicerea rețelelor sociale.
Legea australiană care interzice rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani a picat testul realității. La șapte luni de la intrarea în vigoare, tot mai mulți minori s-au întors pe platformele interzise, unii chiar în număr mai mare decât înainte de lege, arată datele aplicației de control parental Qustodio.
Interdicția a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2025 și a fost prezentată drept o premieră mondială, model pentru Franța, Regatul Unit și alte state care iau în calcul măsuri similare. Traficul minorilor pe rețelele sociale a scăzut brusc atunci. Dar efectul nu a durut.
Cifrele arată o revenire clară
În iulie 2026, 11,36% dintre copiii de 10-12 ani foloseau TikTok. E mai mult decât în noiembrie 2025, când procentul era de 10,73%, și aproape la fel cu decembrie 2025 (11,42%) — luna în care legea tocmai intrase în vigoare.
La categoria 13-15 ani, aplicația de videoclipuri scurte a rămas populară în rândul a 25,96% dintre adolescenți, cu doar un punct procentual sub nivelul dinaintea interdicției. Practic, aproape toți cei care foloseau TikTok înainte de lege încă îl folosesc.
Creșteri similare au fost înregistrate și pe Snapchat și Instagram. Iar mulți dintre minorii vizați de lege s-au reorientat masiv spre WhatsApp, aplicație de mesagerie care nu intră sub incidența interdicției.
Cum ocolesc copiii legea
„Aceștia ar putea accesa aceste platforme prin intermediul rețelelor VPN sau își pot falsifica vârsta", a explicat Yasmin London, expertă în securitate online la Qustodio.
Ea a avertizat însă asupra unui scenariu mai simplu: restricțiile ar putea „pur și simplu să nu funcționeze". Datele companiei se bazează pe o analiză lunară anonimizată a utilizării rețelelor sociale — cel puțin cinci minute consecutive într-o lună — în rândul copiilor sub 16 ani.
Autoritățile australiene au justificat interdicția prin nevoia de a proteja minorii de hărțuirea online și de ceea ce au numit „algoritmii prădători". Obiectivul declarat era limpede: mai puțină expunere, mai puțin risc.
Studiile pun sub semnul întrebării eficiența legii
În iunie, o echipă de cercetători din Australia a publicat un studiu care nu găsește dovezi solide că interdicția își atinge scopul. Concluziile au alimentat criticile venite dinspre sectorul tehnologic, care contestă de la bun început utilitatea măsurii.
Rămâne de urmărit dacă Franța și Regatul Unit, care iau în calcul reguli asemănătoare, vor ține cont de eșecul parțial înregistrat în Australia sau vor merge mai departe cu propriile inițiative.
