“Eliberati-l!”

O asemănare: “Eliberați-l!”-  doi oameni pentru care se cere public eliberarea. Pe modelul evreiesc din vremea lui Pilat - dacă mulțimea cere eliberarea unui vinovat (!!!), justiția va oferi întocmai. Nu contează legi și reguli, dovezi și coduri penale - să se instituie excepții pe bază de strigăte.

Și ce dacă unul ar fi înșelat pe cineva cu 1 milion de euro? Și ce dacă altul ar fi urinat de pe scenă? Să fie eliberați pentru că așa se strigă. Unul este persecutat politic (cum probabil sunt toți cei urmăriți penal pentru înșelătorie și furt), iar celălalt este artist, deci probabil are dreptul la licență artistică.

Pentru corectitudine, nu a ieșit nimeni pe stradă să strige în favoarea artistului - doar pe TikTok, dar știm deja că drumul spre Piața Victoriei trece uneori prin TikTok.

Dincolo de asta, modelul de a cere justiție în stradă pare frecventabil. Iar premisa e simplă: nu am încredere în instituțiile statului, spune dl Simion. Este suficient pentru raționamentul dumnealui să genereze concluzia: dosarul dl Georgescu este politic.

Cât de politic poate fi dosarul unui tată de familie obișnuită împotriva căreia s-a intervenit brutal, cum s-a plâns Dna Cristela.

Cea mai bună metodă este să amesteci categoriile: te întreabă despre furt și înșelăciune - vorbești despre biata familie obișnuită abuzată.

Iar noi imediat devenim empatici și miloși și uităm ce ne preocupa. Normal că știm cum e, că toți avem așa ceva - familii obișnuite cu care am stat la Viena, avem case și  bodyguarzi gratis și am făcut campanie electorală fără bani.