Dunărea, la trei centimetri de limita critică la Cernavodă

Trei centimetri. Atât mai desparte Dunărea de cota la care pomparea apei de răcire pentru centrala nucleară de la Cernavodă intră în zona critică. Sâmbătă, 10 octombrie 2026, hidrologii au măsurat la Cernavodă o cotă de minus 259 de centimetri, față de limita operațională de minus 262 de centimetri, potrivit comunicatului Administrației Naționale „Apele Române".

Răspunsul a venit în aceeași zi. ANAR suplimentează cu 20 de metri cubi pe secundă debitul evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, în intervalul 10-18 octombrie. Instituția precizează că măsura are caracter operativ, temporar și excepțional, fiind luată pentru aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în contextul situației hidrologice severe de pe fluviu.

Problema nu începe la Cernavodă, ci la granița de vest. Debitele Dunării la intrarea în țară au coborât sub 1.200 de metri cubi pe secundă, un nivel care lasă tot cursul românesc al fluviului fără rezervă. Apa adusă din Iezer e, în fapt, un tampon artificial pentru câteva zile.

Cifrele-cheie

• minus 259 cm: cota măsurată la Cernavodă pe 10 octombrie 2026
• minus 262 cm: limita operațională pentru pomparea apei de răcire a centralei nucleare
• 20 mc/s: debitul suplimentar evacuat din acumularea Iezer, între 10 și 18 octombrie
• sub 1.200 mc/s: debitul Dunării la intrarea în țară, potrivit ANAR

Cum te afectează

Cernavodă acoperă o parte consistentă din energia electrică a țării, iar apa de răcire nu e un detaliu tehnic, ci condiția de funcționare a reactoarelor. Dacă fluviul coboară sub limita operațională, discuția se mută de la hidrologie la producția de curent și, mai departe, la factura consumatorului. Deocamdată nu s-a anunțat nicio reducere de putere.

Analiza BestNews

Marja de trei centimetri spune totul despre cât de subțire e rezerva sistemului. ANAR a reacționat chiar în ziua măsurătorii, iar intervenția prin CNSU arată că situația e tratată ca urgență, nu ca fluctuație de toamnă. Dar soluția ține opt zile și depinde de un lac de acumulare, nu de ploi. Poziția redacției: suplimentarea din Iezer cumpără timp, nu rezolvă nimic, iar în perioada următoare cititorul are de urmărit două lucruri, cota de la Cernavodă și eventualele decizii privind funcționarea reactoarelor.