DNSC: 42% dintre incidentele cibernetice din 2026 sunt fraude telefonice
DNSC: 42% din incidentele cibernetice raportate în 2026 sunt fraude telefonice de tip vishing.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) anunță că 42% dintre incidentele cibernetice raportate în primul semestru al anului 2026 reprezintă înșelătorii prin telefon, cunoscute în domeniul securității cibernetice drept „vishing”. Datele au fost prezentate recent în cadrul unui eveniment de specialitate dedicat securității informatice din România.
Statistica arată că aproape jumătate din totalul incidentelor semnalate instituției implică apeluri telefonice frauduloase, prin care infractorii cibernetici încearcă să obțină date personale, informații bancare sau bani direct de la victime.
Ce este vishing-ul și cum funcționează
Termenul „vishing” combină cuvintele „voice” și „phishing” și descrie o tehnică de fraudă în care atacatorii sună victimele, prezentându-se drept reprezentanți ai băncilor, instituțiilor de stat sau altor organizații de încredere. Scopul este convingerea persoanei apelate să dezvăluie informații confidențiale, precum coduri PIN, parole sau date ale cardului bancar, sau să efectueze transferuri bancare direct către conturile infractorilor.
Spre deosebire de phishing-ul clasic, realizat prin e-mail sau SMS, vishing-ul mizează pe presiunea psihologică exercitată în timp real, în timpul unei conversații telefonice. Infractorii folosesc adesea tehnici de manipulare, creând un sentiment de urgență sau de amenințare, pentru a determina victimele să acționeze rapid, fără să verifice informațiile primite.
De ce a crescut numărul acestor fraude
DNSC nu a detaliat public toate cauzele acestei creșteri, însă specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că tehnologiile de falsificare a vocii și numerelor de telefon (spoofing) au devenit tot mai accesibile, permițând infractorilor să pară mai credibili în fața victimelor. De asemenea, popularitatea acestui tip de fraudă este alimentată de faptul că multe persoane, în special vârstnicii, nu sunt familiarizate cu tacticile folosite de escroci și au încredere mai mare într-o conversație telefonică decât într-un mesaj scris.
Impact asupra cetățenilor și recomandări
Creșterea numărului de fraude prin telefon înseamnă riscuri financiare directe pentru cetățeni, mai ales pentru persoanele care nu verifică identitatea apelantului înainte de a oferi informații sensibile. Victimele unor astfel de scheme pot pierde sume importante de bani în câteva minute, fără posibilitatea de a recupera prejudiciul ulterior.
Specialiștii recomandă cetățenilor să nu ofere niciodată date bancare sau coduri de autentificare la telefon, indiferent cine pretinde că sună, și să verifice direct, printr-un canal oficial, orice solicitare suspectă venită din partea unei bănci sau instituții publice. De asemenea, DNSC încurajează raportarea promptă a oricărui incident suspect, pentru a permite autorităților să identifice tipare de fraudă și să avertizeze populația în timp util.
DNSC urmează să publice și alte date statistice privind incidentele cibernetice raportate în 2026, context în care autoritățile ar putea anunța măsuri suplimentare de prevenire și informare publică, având în vedere ponderea tot mai mare a fraudelor telefonice în peisajul infracționalității cibernetice din România.
