Deficit de 9,2% din PIB: România, prima în UE la gaura bugetară

Cifra a aterizat miercuri în tabelele Eurostat și a pus România pe primul loc în Uniunea Europeană, acolo unde nimeni nu vrea să fie: deficit bugetar de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, după ajustarea sezonieră. Cu un trimestru înainte era 5,5%. Un salt de 3,7 puncte procentuale în trei luni.

Joi economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a ieșit să explice ce înseamnă, de fapt, procentul care a speriat piața. Nu e deficitul anual al țării, a punctat el, ci diferența dintre veniturile și cheltuielile statului înregistrate strict în acel trimestru, raportată la PIB-ul aceleiași perioade. O fotografie de trei luni, nu bilanțul pe 2026.

Explicația tehnică nu șterge însă comparația. Față de trimestrul al doilea din 2025, când deficitul trimestrial era 7,7% din PIB, diferența rămâne de 1,5 puncte procentuale în plus. Iar ținta anuală asumată de Guvern e 6%.

Tot joi, Lazea a venit și cu soluția, una care ține mai mult de politică decât de economie: un pact între forțele politice responsabile. Partidele ar urma să se angajeze ca, în următorii patru ani, să respecte corelația dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii și să susțină îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit. Obiectivul: deficit sub 3% din PIB până în 2030.

Cifrele-cheie

• 9,2% din PIB: deficitul bugetar al României în trimestrul II 2026, ajustat sezonier, cel mai mare din UE
• 5,5%: nivelul din primul trimestru al anului, adică un plus de 3,7 puncte procentuale într-un singur trimestru
• 7,7%: deficitul trimestrial din perioada similară a lui 2025, depășit acum cu 1,5 puncte
• 6%: ținta anuală de deficit, față de 3% din PIB, pragul la care BNR vrea să se ajungă până în 2030

Cum te afectează

Un deficit care rămâne la asemenea niveluri înseamnă dobânzi mai mari la banii pe care statul îi împrumută, iar costul acela se întoarce în buget sub formă de cheltuieli cu datoria. Pactul propus de economistul-șef al BNR leagă explicit salariile și pensiile de evoluția PIB-ului nominal, adică de ritmul în care crește economia. În paralel, apasă pe colectarea TVA și a impozitului pe profit, acolo unde statul pierde de ani buni.

Analiza BestNews

Distincția făcută de Lazea e corectă tehnic și utilă: un trimestru prost nu e un an pierdut. Dar explicația vine la pachet cu un apel la pact politic, ceea ce spune mai mult decât cifra în sine. Când banca centrală cere partidelor un angajament pe patru ani, mesajul e că ajustarea nu mai poate fi făcută de un singur guvern, între două alegeri.

Poziția redacției: drumul de la 9,2% la sub 3% în 2030 trece prin colectare și prin frânarea cheltuielilor cu salarii și pensii, iar cine plătește ajustarea se decide acum. Urmăriți ce se întâmplă cu corelația dintre creșterea PIB-ului nominal și majorările din buget, acolo se vede dacă pactul e real sau doar o declarație de joi.