Cutremur de 4,4 în Vrancea la 4:56 dimineața. De ce l-au simțit și bucureștenii deși s-a produs la 145 de kilometri adâncime

S-a zguduit pământul în Vrancea marți dimineață, la 4:56:39, ora României. Un seism de magnitudine 4,4 pe scara locală, produs în zona seismică Vrancea-Buzău, la o adâncime de 145,2 kilometri. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului l-a încadrat în categoria cutremurelor medii.

Primele date, cele calculate automat în minutele de după șoc, arătau altceva: magnitudine 4,5 și adâncime de 140 de kilometri. Cifrele au fost revizuite ulterior, după prelucrarea manuală a înregistrărilor seismice — o procedură obișnuită la INFP.

Mulți dormeau. Alții s-au trezit. Seismul a fost resimțit și în București, potrivit relatărilor din presă, deși epicentrul se află la sute de kilometri de Capitală. Explicația ține de adâncimea mare la care s-a produs: cutremurele intermediare din Vrancea, cele de peste 100 de kilometri, își trimit undele pe distanțe considerabile, iar terenul aluvionar pe care stă Bucureștiul le amplifică.

Nu au fost anunțate pagube sau victime.

Zona Vrancea-Buzău rămâne cea mai activă regiune seismică din România și una dintre cele mai active din Europa continentală. Cutremurele de magnitudine 4 se produc aici cu regularitate, de mai multe ori pe an, iar cele resimțite în Capitală nu sunt o raritate.

Cifrele-cheie

• 4,4 — magnitudinea finală, pe scara locală, comunicată de INFP
• 145,2 kilometri — adâncimea la care s-a produs seismul
• 4:56:39 — ora locală exactă a cutremurului, marți, 25 august
• 4,5 și 140 de kilometri — valorile inițiale, corectate ulterior de institut

Concluzii

• Cutremur mediu, fără pagube sau victime raportate
• Adâncimea mare a permis resimțirea undelor până în București
• Revizuirea datelor inițiale este o procedură standard, nu o eroare

Cum te afectează

Pentru un locuitor al Capitalei sau al Moldovei de sud, un seism de 4,4 la 145 de kilometri adâncime înseamnă cel mult un candelabru care se leagănă și o trezire bruscă. Miza reală e alta: Vrancea produce constant astfel de mișcări, iar ele sunt un memento că blocurile neconsolidate din București rămân problema nerezolvată de peste patru decenii.

Analiza BestNews

Un 4,4 nu e o știre despre distrugere, ci despre reflex. La fiecare seism resimțit în București, discuția despre cele câteva sute de clădiri cu bulină roșie revine pentru două zile, apoi se stinge. Faptul că un cutremur produs la 145 de kilometri sub Vrancea ajunge să fie simțit în Capitală spune tot ce trebuie știut despre poziția geografică a orașului și despre solul pe care e ridicat. Best News consideră că adevărata problemă nu e magnitudinea de marți dimineață, ci ritmul de melc al consolidărilor — un 4,4 se uită până la prânz, dar arhitectura seismică a Bucureștiului nu s-a schimbat de la un cutremur la altul. Atenție în zilele următoare la eventualele replici, obișnuite în zona Vrancea după seismele intermediare.