Industria auto română pierde 1.200 de angajați lunar, minim din 2012
Industria auto românească a ajuns la minimul din 2012: 132.000 de angajați, după pierderi lunare de 1.200 de locuri de muncă.
Sectorul auto din România a ajuns la aproximativ 132.000 de salariați în aprilie 2026, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace, după ce a pierdut lunar, în medie, 1.200 de locuri de muncă. Pentru zecile de mii de familii care trăiesc din fabricile de componente și asamblare, cifrele nu mai sunt un simplu indicator economic, ci o amenințare directă la venit.
Declinul nu e nici pe departe unul izolat. Doar în ultimul an și jumătate, sectorul a pierdut peste 18.000 de locuri de muncă, coborând de la 150.000 de angajați la începutul lui 2025 la cei 132.000 de acum. Iar traiectoria arată o industrie care se subțiază lună de lună, fără semne clare că s-a oprit.
De la boom la declin, în mai puțin de un deceniu
A fost cândva motorul industriei prelucrătoare românești. După criza financiară din 2008-2009, sectorul auto a explodat: de la circa 113.000 de angajați în 2010, a ajuns la aproape 226.000 în 2018. Fabricile de cablaje, scaune, sisteme electronice și piese turnate au susținut ani buni economia locală, în timp ce restul industriei abia ținea pasul.
Apoi lucrurile s-au inversat. În 2022 și 2023, producția auto încă depășea cu 10-17% media anului 2021, susținută de lansările de modele noi și de revenirea cererii europene după pandemie. La începutul lui 2026, însă, indicele producției auto a coborât la 91,2, sub media generală a industriei prelucrătoare, care se situa la 97,5. Sectorul care ținea sus toată industria a ajuns codaș.
Ianuarie 2026, luna neagră: minus 3.100 de angajați
O analiză termene.ro arată cât de accidentat a fost traseul din ultimul an. Vara lui 2025 a adus deja pierderi serioase, cu 1.800 de angajați mai puțin doar în iulie. Ianuarie 2026 a fost însă punctul cel mai dureros: 3.100 de locuri de muncă dispărute într-o singură lună, semn că nu mai vorbim doar de neînlocuirea plecărilor naturale, ci de restructurări propriu-zise.
Februarie și martie 2026 păreau să aducă o mică respirație, cu pierderi de 600, respectiv 300 de angajați. Aprilie a spulberat însă orice speranță de stabilizare, cu un minus de 1.300 de salariați, peste media ultimelor luni.
Pentru România, unde partea cea mai mare a industriei ține de componente și nu de asamblarea finală, dependența de comenzile marilor constructori germani devine o vulnerabilitate directă. Orice reducere de producție la Stuttgart, München sau Wolfsburg se traduce, cu o întârziere de câteva luni, în concedieri la Pitești, Timișoara sau Craiova.
Renault avertizează, ACAROM enumeră crizele suprapuse
CEO-ul Renault Group a recunoscut că operațiunile din România traversează una dintre cele mai mari provocări din istoria companiei aici. Declarația vine dintr-un context în care mai mulți producători mari și-au regândit strategiile europene.
Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România, explică fenomenul printr-o suprapunere de crize rare ca intensitate: pandemia, criza globală a cipurilor, războiul din Ucraina și, acum, scumpirea energiei. Peste toate astea, o presiune legislativă majoră: din 2035, pe piața europeană nu vor mai putea fi vândute decât vehicule cu emisii zero de dioxid de carbon, iar companiile își regrupează deja forțele pentru a rămâne competitive.
"Criză sistemică", avertizează un analist economic
Adrian Negrescu, analist economic, merge mai departe și spune că efectele nu se vor opri la porțile fabricilor auto. Potrivit lui, industria prelucrătoare din România suferă deja de pe urma scăderii comenzilor și a creșterii costurilor, iar o parte din produsele fabricate aici nu mai găsesc cumpărători.
"Industria auto, cea prelucrătoare, va trece printr-o criză sistemică", a punctat Negrescu, adăugând că firmele vor fi nevoite să își restructureze activitatea și să găsească soluții pentru a scăpa de ceea ce el numește o menghină formată din costuri ridicate și concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi.
Ce urmează până la finalul anului
Cifrele din aprilie 2026 nu arată o prăbușire bruscă, ci o eroziune lentă, fără un punct clar de oprire. Dacă ritmul mediu al ultimului an și jumătate se păstrează, industria auto din România va coborî sub pragul de 130.000 de salariați chiar înainte de finalul acestui an — un nivel care ar rescrie din nou istoricul sectorului de la criza financiară încoace.
