Ce se întâmplă în creier între 50 și 75 de ani, potrivit unui studiu publicat în Science

Creierul uman nu îmbătrânește lin, ca o lumânare care se topește încet. Între 50 și 75 de ani, hipocampul, zona responsabilă cu memoria și învățarea, trece printr-o remodelare biologică activă, arată un studiu publicat în revista Science.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Centrul de Genomică din New York, Universitatea Columbia și UC San Diego. Oamenii de știință au analizat celule individuale din hipocamp, cartografiind atât reglarea genelor, cât și arhitectura tridimensională a genomului. Rezultatul: una dintre cele mai detaliate imagini obținute vreodată despre îmbătrânirea cerebrală.

De ce contează asta pentru fiecare dintre noi? Pentru că vârsta rămâne cel mai puternic factor de risc pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer, iar înțelegerea mecanismelor din spatele acestui proces ar putea duce, în timp, la terapii care să întârzie declinul cognitiv.

Celulele imunitare din creier se schimbă radical

Cea mai vizibilă transformare are loc la nivelul microgliilor, celulele care protejează creierul de infecții și toxine. Între 50 și 75 de ani, microgliile formate încă din perioada embrionară scad drastic numeric.

În locul lor apar celule noi, cu un profil molecular asemănător celulelor imunitare din sânge. Descoperirea contrazice o teorie veche, potrivit căreia microgliile embrionare rămân neschimbate în creier toată viața. Problema e că noile celule sunt mai proinflamatorii, iar asta alimentează neuroinflamația cronică specifică bătrâneții.

Bariera hematoencefalică se subțiază, iar toxinele se acumulează

Studiul a mai găsit o reducere importantă a celulelor care mențin bariera hematoencefalică, filtrul natural care ține substanțele nocive departe de țesutul cerebral. Când bariera slăbește și microgliile nu mai pot face curățenie eficient, toxinele se adună în creier și declanșează reacții inflamatorii dăunătoare.

Cercetătorii au observat și o a treia schimbare, la nivelul ADN-ului. Structura tridimensională a genomului se degradează în mai multe tipuri de celule cerebrale, iar genomul își pierde organizarea spațială riguroasă. Practic, celulele au tot mai multe dificultăți în a-și citi și regla propriile gene.

Un proiect de un deceniu, finanțat de NIH

Cercetarea face parte din programul 4D Nucleome, finanțat de National Institutes of Health, o inițiativă americană desfășurată pe durata a zece ani care urmărește cum se modifică arhitectura genomului în timp și spațiu.

Concluzia cercetătorilor: îmbătrânirea creierului nu e un simplu declin, ci un proces dinamic, coordonat, de remodelare celulară. Iar asta deschide o portiță pentru terapii viitoare, menite să protejeze circuitele neuronale și să mențină sănătatea cognitivă cât mai mult timp posibil.