Crima devine „cozy” în literatura suedeză. Cum explică doi autori succesul genului fără sânge și groază

Genul „cozy crime”, sau crima cu iz de vacanță, câștigă tot mai mult teren printre cititorii din întreaga lume, iar doi autori suedezi cu vânzări de milioane de exemplare cred că știu exact de ce.

Anders de la Motte, unul dintre cei mai citiți scriitori de romane polițiste din Suedia, a semnat împreună cu soția lui, Anette de la Motte, prima carte scrisă în tandem: „Crima din Capri”. Romanul a apărut recent în România la Crime Scene Press.

Anette de la Motte nu vine din lumea literaturii polițiste. E profesoară de limbi străine și specialistă în educație, de origine italiană. Cartea îmbină experiența ei cu insula Capri și priceperea soțului la construcția intrigii polițiste.

O crimă fără sânge și fără groază

Cei doi autori explică succesul genului printr-o formulă simplă: misterul rămâne, dar spaima dispare. „Nu există violență înfricoșătoare sau detalii horror atunci când vine vorba de crimă”, au explicat cei doi, într-un interviu.

Cititorul primește o poveste polițistă construită pe indicii, suspans și personaje bine conturate, dar fără scenele dure care domină alte producții din gen. Practic, misterul se rezolvă în stil clasic, cu deducție și tensiune narativă, nu cu detalii macabre.

Capri, decor și personaj deopotrivă

„Crima din Capri” nu e doar un roman polițist, ci și o invitație la evadare. Insula italiană devine, prin descrierile celor doi autori, mai mult decât un simplu decor.

Atmosfera mediteraneeană, peisajele și cultura locală se împletesc cu firul narativ al crimei, oferind cititorului o experiență dublă: misterul de dezlegat și călătoria imaginară pe una dintre cele mai cunoscute insule ale Italiei.

De ce câștigă teren „cozy crime”

Genul a explodat în ultimii ani în special printre cititorii care caută o lectură relaxantă, fără anxietatea provocată de thrillerele psihologice dure sau de romanele polițiste cu violență explicită.

În Suedia, țară cunoscută pentru „nordic noir”, un gen polițist întunecat și dur, apariția unui val de „cozy crime” arată o schimbare de gust în rândul cititorilor, care par să prefere acum tensiunea calculată în locul brutalității.

Rămâne de urmărit dacă „Crima din Capri” va deschide drumul și altor colaborări între cei doi autori suedezi, dar și dacă publicul românesc va îmbrățișa la fel de repede acest nou val literar.