Coiful de la Coțofenești, arătat public cu urmele jafului pe el

Luni 2 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a României, Coiful de la Coțofenești a fost arătat publicului pentru prima oară după recuperare. Piesa, veche de aproximativ 2.400 de ani, poartă urmele furtului din Muzeul Drents din Assen: deformări produse în ianuarie 2025, când hoții au smuls artefactul din vitrină. Coiful a revenit în țară în aprilie și de atunci trece printr-un proces complex de expertizare și restaurare.

La eveniment au venit ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu. Restaurarea nu s-a încheiat. Imaginile prezentate arată stadiul lucrărilor, nu forma finală. MNIR anunțase încă din 6 august lansarea unei pagini dedicate restaurării coifului princiar getic, un fel de jurnal public al intervenției asupra celei mai cunoscute piese de aur din patrimoniul românesc.

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii ca...", a punctat ministra Culturii, într-un mesaj dedicat specialiștilor care lucrează la piesă. Munca lor a rămas, până acum, în umbra scandalului internațional provocat de jaf.

Cifrele-cheie

• 2.400 de ani: vechimea aproximativă a coifului getic
• ianuarie 2025: furtul din Muzeul Drents, Assen, Olanda
• aprilie 2026: recuperarea artefactului
• 2 noiembrie: prezentarea stadiului restaurării la MNIR

Analiza BestNews

Un furt dintr-un muzeu olandez a transformat un obiect de patrimoniu într-un simbol național, iar revenirea lui are acum greutate politică, nu doar muzeală. Prezența unui vicepremier la o prezentare tehnică de restaurare spune mult despre miza pe care statul o vede aici. Deformările rămân partea incomodă a poveștii: coiful nu va mai fi niciodată exact ce a fost înainte de ianuarie 2025. Poziția redacției: câștigă restauratorii MNIR, care primesc în sfârșit recunoaștere publică, iar cititorul ar trebui să urmărească un singur lucru, data la care piesa reintră efectiv în expoziție, pentru că până acum nimeni nu a dat-o.