Șase din zece firme au ratat termenul pentru noile coduri CAEN

Șase din zece firme românești au ignorat termenul. La 25 septembrie, data până la care trebuia finalizată trecerea la CAEN Rev. 3, doar 37,24% dintre profesioniștii vizați își preschimbaseră efectiv obiectul de activitate, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Guvernul a reacționat cum reacționează de obicei când o reformă administrativă intră în zid: a mai dat timp. Încă șase luni.

Noul termen este 25 martie 2027. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a transmis că Hotărârea de Guvern care stabilește perioada de tranziție a fost modificată în acest sens, astfel încât firmele și ceilalți profesioniști să își poată actualiza codurile până la acea dată. Explicația oficială ține de complexitatea diferită a cazurilor: pentru unele societăți e o simplă corespondență între vechiul și noul cod, pentru altele înseamnă o reașezare completă a activităților declarate.

CAEN Rev. 3 nu e un moft birocratic local, ci alinierea nomenclatorului românesc de activități economice la noua structură europeană. Fiecare firmă trebuie să își traducă obiectul de activitate în limbajul noii clasificări. Iar traducerea nu e mereu unu la unu. Acolo unde nu e, antreprenorul decide singur unde se încadrează.

Cifrele-cheie

• 37,24% rata de conformare la 25 septembrie, conform ONRC: aproape două treimi dintre cei vizați nu făcuseră nimic
• 6 luni perioada suplimentară acordată prin modificarea Hotărârii de Guvern
• 25 martie 2027 noul termen-limită pentru actualizare

Cum te afectează

Dacă ai o firmă, un PFA sau orice altă formă de organizare înscrisă la Registrul Comerțului și nu ai făcut încă actualizarea, ai până în martie 2027. Până atunci, obiectul de activitate rămâne valabil în forma veche. Codul CAEN nu e un detaliu de pe hârtie: de el depind autorizații, clasificări fiscale, eligibilitatea la finanțări și modul în care te vede orice instituție care îți verifică activitatea.

Analiza BestNews

O rată de conformare sub 40% la expirarea termenului inițial spune mai multe despre comunicarea instituțiilor decât despre delăsarea antreprenorilor. Statul a stabilit o obligație, dar nu a reușit să o explice celor care trebuiau să o îndeplinească. Prelungirea era inevitabilă, pentru că alternativa, adică blocarea sau sancționarea a șase din zece firme, ar fi fost imposibil de gestionat. Câștigă firmele întârziate, care primesc un răgaz real. Pierde credibilitatea termenelor administrative: încă o dată, data-limită s-a dovedit negociabilă, iar cine a amânat a avut dreptate.