Clujul atrage 603 milioane de euro din PNRR, cel mai mult după Capitală. Cum a ajuns județul lider la fonduri europene, înaintea Iașiului și Timișului
Clujul a atras 603,75 milioane de euro prin PNRR, al doilea județ din țară după București, cu 1.119 de proiecte finanțate.
Județul Cluj a atras 603.750.000 de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cea mai mare sumă din țară după București, cu doar 10 zile înainte ca acest program european să se închidă oficial. Anunțul a fost făcut pe 20 august 2026 de președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, pe baza datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Banii au finanțat 1.119 de proiecte în cei cinci ani de implementare a programului. Clujul devansează Iașiul, cu 562,8 milioane de euro și Timișul, cu 547,5 milioane de euro. Doar Bucureștiul stă mai bine, cu peste 2 miliarde de euro atrași prin PNRR.
Peste 3 miliarde de euro în cinci ani
Suma din PNRR nu e singura reușită a administrației județene. Dacă adaugi și fondurile din Politica de Coeziune 2021-2027 — Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus și Fondul de Coeziune — unde Clujul conduce tot clasamentul național la gradul de absorbție, totalul urcă la peste 3,13 miliarde de euro.
E o cifră care plasează județul într-o categorie aparte la nivel de țară, mai ales că sursele acestea de finanțare sunt diferite și greu de accesat simultan la o asemenea scară.
Ce spune Tișe despre performanța județului
„Faptul că județul Cluj se situează pe primul loc la nivel național în atragerea fondurilor europene reprezintă o confirmare a capacității noastre de a transforma oportunitățile de finanțare europeană în investiții concrete pentru dezvoltarea județului”, a transmis președintele Consiliului Județean Cluj.
Tișe a insistat pe impactul direct resimțit de oameni: drumuri reparate, spitale renovate, școli modernizate și servicii publice îmbunătățite. Nu e vorba doar de cifre pe hârtie.
Unde se văd deja banii
Pentru clujeni, performanța asta nu e o abstracție financiară. Se vede în modernizări de drumuri județene, în investițiile de la Spitalul Județean de Urgență, în reabilitarea unor clădiri de patrimoniu și în infrastructura educațională refăcută din bani europeni.
Competiția pentru aceste fonduri a fost strânsă. Clasamentul MIPE arată Clujul înaintea unor județe mari precum Iași, Timiș sau Constanța — acesta din urmă a depășit totuși pragul de 500 de milioane de euro, semn că lupta pentru resursele europene rămâne dură pe tot teritoriul țării.
Momentul ales pentru anunț nu e întâmplător. Peste câteva zile se închide oficial ciclul PNRR, iar atunci se va face bilanțul final al absorbției la nivel național — bilanț în care Clujul intră deja cu un avans clar față de restul județelor din țară.
