Reconstituire științifică: chipul unei femei din Epoca de Piatră

Un fragment de gumă de mestecat vechi de 6.000 de ani, descoperit în Danemarca, a permis oamenilor de știință să reconstituie chipul unei femei din Epoca de Piatră. Rezultatul contrazice imaginea clasică a strămoșilor nordici blonzi și cu ochi deschiși la culoare.

Analiza ADN-ului extras din bucata de mestecat, făcută din coajă de mesteacăn, a arătat că femeia avea pielea și părul închise la culoare, iar ochii probabil albaștri. Combinația surprinde pentru o regiune asociată azi cu populații predominant deschise la culoare.

Ce a dezvăluit guma de mestecat

Coaja de mesteacăn mestecată, folosită probabil ca un fel de clei sau pur și simplu ca substanță de mestecat în urmă cu șase milenii, a păstrat suficient material genetic cât să permită cercetătorilor să recreeze nu doar trăsăturile fizice, ci și alte informații biologice despre femeie.

Specialiștii au identificat urme care indică dieta ei, bazată pe alimente specifice epocii, dar și microorganisme din cavitatea bucală, inclusiv bacterii care trăiau în simbioză sau în conflict cu organismul ei. Practic, un obicei banal, acela de a mesteca o bucată de coajă, a devenit o capsulă a timpului.

O imagine diferită despre strămoșii europenilor

Descoperirea se adaugă unui val mai larg de studii genetice din ultimii ani care arată că populațiile din Epoca de Piatră din Europa de Nord nu semănau deloc cu tiparul pe care mulți îl au în minte. Pielea deschisă la culoare și părul blond, trăsături considerate azi tipic scandinave, par să fi apărut și s-au răspândit mult mai târziu, odată cu migrațiile ulterioare și cu adaptările la condițiile de viață din regiune.

Cazul din Danemarca oferă un exemplu concret, cu un chip reconstituit digital, pornind de la informație genetică reală, nu de la presupuneri. Pentru arheologi, el confirmă încă o dată că imaginea populară despre strămoșii europenilor are nevoie de corecții serioase.

Cercetătorii spun că astfel de analize, posibile datorită progreselor din genetica moleculară, vor continua să schimbe modul în care înțelegem cine au fost, de fapt, oamenii care au trăit pe teritoriul european cu mii de ani înaintea noastră.