România pierde 1.400 MW din cauza Dunării. Când s-ar putea reaprinde reactoarele de la Cernavodă

Joi dimineață la ora 7 se oprește și al doilea reactor de la Cernavodă. Nu din cauza unei defecțiuni, ci pentru că Dunărea nu mai are apă suficientă pentru răcirea centralei. Reactorul 1 e deja oprit, iar directorul Centralei Nuclearoelectrice, Romeo Urjan, spune că ambele unități rămân închise cel puțin zece zile.

Urjan a explicat marți că prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor nu arată, în acest interval, condiții care să permită repornirea. Debitul scade. Nivelul Dunării, la fel. Iar centrala are nevoie de apă din fluviu ca să funcționeze.

Directorul a ținut să separe clar cele două lucruri. „În momentul de faţă, unitatea 2 de la Cernavodă funcţionează în condiţii normale de funcţionare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară", a punctat el, potrivit relatărilor apărute public, în urma unei intervenții la B1 TV. Procedura de joi e o oprire controlată, planificată, nu o avarie.

Durata exactă a opririi depinde de un singur lucru: cât de repede crește Dunărea la loc.

Cifrele-cheie

• 1.400 MW — puterea totală pe care România o pierde din sistem cu ambele reactoare oprite.
• 10 zile — intervalul minim în care unitățile rămân închise, conform estimărilor actuale.
• Ora 7, joi — momentul opririi controlate a Reactorului 2.

Concluzii

• Oprirea are cauză hidrologică, nu tehnică sau de securitate nucleară.
• Repornirea depinde exclusiv de creșterea debitului Dunării.
• Ambele unități nucleare ale țării ies simultan din producție.

Cum te afectează

Cernavodă acoperă în mod normal aproape o cincime din consumul de energie al României. Cu 1.400 MW scoși din sistem pentru cel puțin zece zile, diferența trebuie acoperită din alte surse sau din import — iar asta se vede, de regulă, în prețul de pe piața angro, care ajunge mai devreme sau mai târziu în factura consumatorului.

Analiza BestNews

Cel mai important lucru spus de Urjan e ce nu s-a întâmplat: nicio defecțiune, nicio problemă de securitate. Centrala funcționează impecabil, dar rămâne fără fluviul care o răcește. Asta mută discuția de la fiabilitatea tehnologiei nucleare la vulnerabilitatea infrastructurii energetice românești în fața secetei, un scenariu care în urmă cu câțiva ani era tratat ca teoretic. Faptul că sistemul pierde ambele unități simultan, nu eșalonat, arată cât de îngust e marjul de manevră când singura variabilă e nivelul Dunării. Urmăriți în zilele următoare prognozele INHGA și evoluția prețurilor pe piața spot — acolo se va vedea primul efect real al opririi, înainte de orice comunicat oficial.