CEDO condamnă anchete superficiale în cazurile de malpraxis medical
CEDO cere anchete complete în cazurile de malpraxis, nu doar expertize medico-legale superficiale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului trasează limite clare pentru statele care investighează superficial decesele survenite în urma unor acte medicale. Potrivit unei decizii recente analizate de specialiști, obligația procedurală care derivă din articolul 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu se oprește la un simplu raport de expertiză medico-legală.
Statul are datoria să desfășoare o anchetă efectivă, independentă și completă ori de câte ori există suspiciunea unei neglijențe medicale soldate cu vătămare gravă sau moarte. Nu ajunge să existe o anchetă. Trebuie să fie una adevărată.
Ce lipsește din anchetele superficiale
Jurisprudența CEDO identifică exact punctele pe care autoritățile naționale tind să le ignore. Verificarea respectării protocoalelor medicale rămâne, de multe ori, doar teoretică — anchetatorii se mulțumesc cu concluziile experților fără să testeze dacă echipamentele folosite în sala de operație funcționau corect.
Autorizarea substanțelor anestezice folosite în timpul intervențiilor reprezintă un alt aspect frecvent omis. O anchetă care nu lămurește dacă anestezicul administrat era autorizat pentru procedura respectivă nu poate fi considerată completă, arată jurisprudența citată.
Curtea insistă asupra unui principiu simplu: expertiza medico-legală este un instrument, nu un verdict automat. Când concluziile ei rămân singurul reper al anchetei, iar restul circumstanțelor — funcționarea aparaturii, respectarea procedurilor interne ale spitalului, calificarea personalului implicat — rămân neexaminate, ancheta încalcă standardele europene.
De ce contează pentru pacienții din România
Deciziile de acest tip capătă greutate practică pentru familiile care caută dreptate în instanțele românești, unde dosarele de malpraxis se lovesc adesea de anchete închise rapid, pe baza unui singur raport medico-legal. Standardul stabilit de Strasbourg obligă statele membre, inclusiv România, să depășească acest tipar minimal.
Pentru avocați și magistrați, decizia oferă un reper concret în argumentarea plângerilor legate de decesele survenite în spitale. Miza nu e doar sancționarea unui medic sau a unui spital, ci garantarea faptului că fiecare deces suspect de neglijență medicală primește o anchetă pe măsura gravității sale.
Rămâne de urmărit cum vor integra instanțele românești aceste exigențe în dosarele aflate deja pe rol, mai ales în cazurile unde ancheta inițială s-a bazat exclusiv pe expertiza medico-legală, fără verificări suplimentare privind echipamentele sau protocoalele aplicate.
