CCR spune că legea Fritz prinde și trecutul. 22 de aleși pot rămâne fără mandat în 30 de zile

Cea mai importantă frază din motivarea Curții Constituționale nu îl privește doar pe primarul Timișoarei. Ea privește 22 de oameni care ocupă chiar acum funcții obținute prin vot. Legea nouă se aplică „atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată", cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute — formula tehnică obținută și făcută public traduce ceva foarte concret în limbaj de primărie: un dosar închis în 2024 poate desface un mandat câștigat în 2024.

Documentul are 65 de pagini. Curtea explică de ce consideră constituțional mecanismul care îi poate încheia mandatul lui Dominic Fritz la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar argumentul central al majorității depășește cu mult cazul primarului Timișoarei: legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat" de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate. Distincția pare de manual de drept. Consecința e politică.

Cum s-a ajuns aici: un PUZ semnat în primele luni de mandat

Povestea nu începe în Parlament, ci într-un birou din Timișoara. ÎCCJ a hotărât definitiv în iunie 2026 că Fritz s-a aflat în conflict de interese chiar la începutul primului mandat, când a semnat un PUZ aprobat de edilul anterior, Nicolae Robu, document ce includea și numele unui arhitect care împrumutase USR pentru campania la locale. Traseul judiciar a fost lung și fără portițe: în februarie 2026 Curtea de Apel Timișoara a respins contestația și a menținut raportul ANI, iar în aprilie instanța supremă a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire.

Abia după ce hotărârea a rămas definitivă a apărut amendamentul. Legea a trecut Senatul pe 5 august 2026, ca for decizional, cu 104 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri. Opoziția a numit-o lege cu dedicație. Textul spune că demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile.

Miza reală: 771 de milioane de euro și un termen care expiră

Aici e partea pe care dezbaterea despre retroactivitate o acoperă. Adoptarea legislației consolidate privind integritatea este jalonul 431 din PNRR, coordonat de ANI și Ministerul Justiției, iar penalizarea estimată în caz de ratare e de 771 de milioane de euro. Termenul de promulgare: 31 august.

Și tot ANI a pus pe masa Parlamentului cifra care schimbă discuția: 22 de aleși declarați în conflict de interese continuă să ocupe funcții elective. Nu e un caz. E o listă. Au fost deja identificați patru aleși PSD din Iași în această situație, iar la nivel național prevederile afectează zeci de persoane. Partidul care a scris amendamentul își taie, așadar, și din propriii oameni.

Ce a mai decis Curtea, în umbra scandalului

În aceeași motivare, judecătorii au tăiat două lucruri. CCR desființează mecanismul prin care Parlamentul încerca să publice averile demnitarilor sub denumirea de „declarații de interese financiare" și stabilește că ANI nu poate fi pusă să decidă cine trăiește într-o relație asemănătoare căsătoriei, potrivit motivării publicate. Cade deci și amendamentul AUR care ar fi obligat partenerii demnitarilor să-și declare averea — prevedere care o includea și pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care și-a făcut public documentele chiar în ziua votului din Senat.

Premierul a criticat decizia. A avertizat că schimbarea regulilor pentru un caz concret poate transforma legea într-un instrument de „vendetă politică" și poate expune România unui nou risc de condamnare la CEDO, cerând publicarea rapidă a motivării ca Parlamentul să poată modifica legea înainte de 31 august. Potrivit motivării, contraargumentul Curții este că legea nu reglementează un cumul de sancțiuni „care s-ar autoexclude reciproc", ci o singură formă de răspundere.

Paradoxul zilei stă însă în altă parte. Conform relatărilor apărute public, aceeași lege elimină conflictul de interese în forma actuală, cea care îi poate invalida mandatul primarului. Fapta dispare din lege. Pedeapsa pentru ea, nu.

Cifrele-cheie

• 22 de aleși cu conflict de interese constatat definitiv ocupă în continuare funcții elective — universul real al legii, dincolo de un singur nume.
• 771 de milioane de euro — penalizarea estimată dacă jalonul 431 din PNRR pică.
• 30 de zile de la intrarea în vigoare — intervalul după care mandatele încetează automat.
• 104 voturi pentru, 8 împotrivă în Senat — proporția care arată că amendamentul a avut sprijin transpartinic.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă locuiești într-o comună sau într-un oraș al cărui primar are un raport ANI rămas definitiv, e posibil să mergi la vot mai devreme decât credeai, iar bugetul local să treacă printr-o perioadă de interimat, cu atribuțiile preluate de un viceprimar. Verifică lista publică a rapoartelor definitive de pe portalul ANI ca să știi dacă primăria ta e pe listă — informația e gratuită și publică. Termenul care contează pentru toată lumea e 31 august, ziua până la care legea trebuie promulgată, altfel intră în discuție cele 771 de milioane din PNRR, bani pentru proiecte care se decontează, până la urmă, din impozitele tale.