România, în tabăra care spune nu tăierii de 159 de miliarde

Președinția irlandeză a Consiliului UE a pus pe masă, sâmbătă, o propunere care schimbă calculele pentru următorii ani: bugetul multianual al Uniunii pentru 2028-2034 ar urma să scadă cu aproximativ 8%, adică în jur de 159 de miliarde de euro mai puțin decât în varianta inițială. Cifra nu e abstractă. Ea înseamnă programe europene mai sărace, fonduri mai mici și o marjă de manevră redusă exact acolo unde Bruxellesul promitea mai mult.

Irlanda, care coordonează negocierile în acest semestru, a făcut pasul ca să răspundă cererilor unui grup de state conduse de Germania, care insistă pe reduceri importante ale cheltuielilor. De cealaltă parte stă România, alături de statele care se opun tăierilor. Două tabere, 27 de capitale și un summit al liderilor săptămâna viitoare, unde discuțiile se anunță dure.

Parlamentul European a reacționat pe repede-înainte. Coraportorii pentru buget, Siegfried Mureșan și Carla Tavares, resping ferm poziția Președinției și avertizează că o asemenea reducere ar slăbi capacitatea Europei pe competitivitate, apărare și securitate, într-un context global oricum tensionat. Mureșan, negociatorul-șef al PE pe acest dosar, a punctat că tăierile ar fi o veste proastă pentru România.

Cifrele-cheie

• 8% reducere propusă pentru bugetul multianual al UE pe 2028-2034
• aproximativ 159 de miliarde de euro, suma care dispare din propunerea inițială
• 27 de state membre trebuie să cadă de acord, deocamdată împărțite în două tabere

Cum te afectează

Din bugetul multianual curg fondurile europene spre România în următorul deceniu: infrastructură, agricultură, coeziune, programe de finanțare pentru primării și firme. Un buget mai mic înseamnă o pâine mai mică de împărțit, iar statele care primesc mai mult decât contribuie sunt primele care simt diferența. De aici și opoziția Bucureștiului.

Analiza BestNews

Propunerea irlandeză nu e un capriciu, ci o concesie făcută contribuitorilor neți, Germania în frunte. Iar logica ei intră direct în coliziune cu cea a Parlamentului European, care cere bani mai mulți pentru apărare și competitivitate, nu mai puțini. Faptul că PE respinge poziția din prima zi arată că negocierea abia începe și că varianta de sâmbătă nu are cum să rămână finală. Poziția redacției: România joacă aici o partidă cu miză directă pe bani, iar singura armă reală e coaliția statelor care se opun tăierilor. Dacă Bucureștiul nu o consolidează până la summit, discuția se va purta peste capul lui.