Șeful spionajului militar ucrainean: Rusia extinde războiul hibrid în Europa

Kirilo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații a Ucrainei, avertizează că statele europene încep abia acum să înțeleagă cât de gravă este amenințarea reprezentată de războiul hibrid pornit de Rusia. Potrivit lui, Moscova nu se mai limitează la statele baltice, ci își extinde acțiunile către restul continentului.

Oficialul ucrainean a transmis că țara sa este dispusă să pună la dispoziția partenerilor europeni experiența acumulată în cei aproape patru ani de război. Este o ofertă care vine într-un moment în care tot mai multe guverne europene semnalează incidente de sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni de dezinformare atribuite Kremlinului.

Ce înseamnă, de fapt, războiul hibrid

Termenul acoperă un amestec de tactici care nu implică lupte armate clasice: atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, campanii de dezinformare pe rețelele sociale, sabotaje asupra cablurilor submarine sau conductelor și presiuni economice ori energetice. Scopul e destabilizarea unei țări fără declanșarea unui conflict militar direct, care ar atrage un răspuns din partea NATO.

Budanov susține că Rusia a testat aceste metode ani la rând în Ucraina, înainte de invazia din februarie 2022, și că folosește acum aceleași instrumente împotriva statelor membre ale Uniunii Europene. Serviciile de informații din mai multe țări europene, printre care Germania, Polonia și statele baltice, au raportat deja incidente similare în ultimele luni.

Ucraina, partener de experiență pentru Europa

Oficialul de la Kiev a insistat asupra ideii că Ucraina nu cere doar sprijin militar și financiar, ci poate oferi la rândul ei ceva concret: know-how strâns pe front și în spatele liniilor, acolo unde serviciile ucrainene au învățat să identifice și să contracareze operațiuni ruse de infiltrare și dezinformare.

Avertismentul vine pe fondul unor tensiuni tot mai vizibile la granițele estice ale NATO, unde incidentele cu drone neidentificate și survolări suspecte s-au înmulțit în ultimele luni. Rămâne de văzut cât de repede vor reacționa instituțiile europene la aceste semnale și dacă cooperarea cu Kiev pe zona de informații se va concretiza în măsuri comune.