66 de șefi de instanțe îi cer socoteală premierului: ce a discutat cu șefa CCR

Șaisprezece președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au semnat un demers public prin care cer explicații despre întâlnirea dintre premierul interimar și Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale. Magistrații vor să știe un lucru simplu: despre ce s-a vorbit acolo. Grupul PACE-Întâi România a mers mai departe și solicită o comisie parlamentară de anchetă.

Cine este premierul

Premier interimar, om cu reputație de administrator riguros, premierul a ajuns în vârful Executivului după un parcurs construit în administrația locală și apoi în politica de la centru. Stilul lui, cunoscut de ani buni, e unul de tehnician: tăieri, cifre, calendar.

Acum se află în cea mai delicată poziție din mandatul său. Nu din cauza unui buget, ci din cauza unei discuții.

Ce s-a întâmplat

Întâlnirea cu șefa Curții Constituționale a declanșat o reacție instituțională fără precedent în magistratura română. Cei 66 de conducători de instanțe — 16 de la Curți de Apel, 50 de la Tribunale — cer public lămuriri privind scopul și natura discuției dintre capul Guvernului și președinta forului care verifică dacă legile respectă Constituția.

În paralel, Grupul PACE-Întâi România a formulat cererea de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă. Miza declarată: independența justiției și separarea puterilor în stat.

De ce sare magistratura în aer

Judecătorii invocă un precedent din 2018, când o situație similară s-a încheiat cu o demisie. Memoria instituțională e proaspătă, iar semnalul transmis de cele două categorii de instanțe arată cât de sensibil rămâne subiectul contactelor directe între Executiv și Curtea Constituțională.

Problema, în lectura magistraților, nu ține neapărat de conținutul discuției, ci de faptul că ea a avut loc. CCR nu e un partener de negociere al Guvernului. E instanța care poate desființa, cu o singură decizie, acte normative întregi adoptate de acel Guvern.

De aici și întrebarea care circulă acum în sistem: unde se termină dialogul instituțional firesc și unde începe presiunea?

Ce înseamnă pentru români

Curtea Constituțională decide, în ultimă instanță, soarta legilor care ajung direct în buzunarul oamenilor: pensii, salarii, taxe, drepturi sociale. Orice suspiciune că deciziile ei ar putea fi influențate din altă parte a statului atinge fundamentul încrederii în lege.

Cazul domină agenda publică și pune sub semnul întrebării limitele constituționale ale relației dintre puterea executivă și forul de control al constituționalității. O comisie parlamentară de anchetă, dacă se înființează, ar deschide un capitol pe care clasa politică l-a evitat ani la rând.

Deocamdată, cei 66 de președinți de instanțe așteaptă un răspuns. Iar tăcerea, în astfel de dosare, costă întotdeauna mai mult decât o explicație.