Băsescu, despre Legea salarizării: „Nu va fi acceptat". Miza: 770 mil. euro

Fostul președinte atacă amestecul salariu-sporuri și avertizează cu junk. Bruxelles cere plafon de 12,1 miliarde lei, termen 31 august.
Fostul președinte Traian Băsescu a pus vineri degetul exact pe nodul care blochează de săptămâni întregi noua Lege a salarizării: „băieții deștepți de pe Dâmbovița vor să amestece salariul cu sporurile și să spună că ăsta e salariul, ceea ce nu merge". Verdictul lui vine cu o miză de 770 de milioane de euro pe masă și cu un termen care expiră pe 31 august. „Nu va fi acceptat de Comisia Europeană acest amestec", susține fostul șef al statului.
Miza nu e retorică. Este tranșa din PNRR pe care România o pierde dacă legea nu trece.
Ce a spus, de fapt, Băsescu
Dincolo de formula care a prins la public, fostul președinte a atacat principiul sporurilor legiferate doar pentru bugetari. „Spor de praf, că iau dosarele din arhivă. Cei de la privat nu au astfel de sporuri. Sporurile trebuie să aibă o lege separată!", a punctat el. Iar dacă legea nu iese în parametrii conveniți cu Bruxelles-ul, urmează „acel junk pe care îl pronunță toată lumea" — retrogradarea ratingului de țară la categoria nerecomandată investitorilor. Pe decidenți i-a catalogat „neputincioși și lași", fiindcă n-ar avea curaj să-și asume corectarea propriilor greșeli.
Cifrele care explică blocajul de la Bruxelles
Aici e partea pe care declarația de vineri o presupune, dar nu o spune. Comisia Europeană a respins deja proiectul, potrivit unor surse citate în presă, motivul principal fiind impactul bugetar prea mare. Negocierea de miercuri a durat peste cinci ore și s-a desfășurat în secret, conform relatărilor apărute public, iar executivul comunitar a transmis o cifră fixă: anvelopa trebuie să rămână la 12,1 miliarde de lei.
Ministerul Muncii a încercat scenarii de 12 și chiar 16 miliarde de lei pentru 2027, deși inițial se discutase de maximum 8 miliarde. De aici tăierea în serie a valorii de referință: 4.325 de lei în varianta lui Florin Manole, 4.100 în iulie, 4.000 de lei acum, aplicabilă de la 1 decembrie 2026. Fiecare punct de coeficient valorează cu 325 de lei mai puțin decât la început, potrivit calculelor apărute public.
Un medic primar la 16.400 de lei brut ar ajunge la 16.000. Același calcul, la profesorul universitar.
Cursa contra cronometru
PNL a cerut sesiune extraordinară a Parlamentului între 24 și 28 august pentru votul final, anunț făcut de liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache. Sindicatele spun însă că nici acum nu cunosc forma proiectului care ajunge la vot. Cele de la Ambulanță au dat ultimatum Ministerului Muncii, iar în cultură se vorbește deja despre grevă generală.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost sec: cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară e obligație, nu opțiune.
Și aici se închide cercul pe care Băsescu îl descrie. Guvernul are nevoie de voturi în Parlament, voturile vin dacă sindicatele sunt împăcate, sindicatele se împacă doar cu sporuri incluse în salariu, iar Bruxelles-ul refuză tocmai acest amestec. Trei săptămâni de negocieri și un termen care nu se mai poate amâna.
Cifrele-cheie
- 770 de milioane de euro — tranșa din PNRR pierdută dacă legea nu e adoptată până pe 31 august
- 12,1 miliarde de lei — plafonul de anvelopă salarială impus de Comisia Europeană
- 4.000 de lei — valoarea de referință din ultima variantă, cu 325 de lei sub proiectul inițial
- 24-28 august — fereastra sesiunii extraordinare cerute de PNL pentru vot
Ce înseamnă pentru tine
Dacă ești bugetar, salariul tău de bază se calculează înmulțind coeficientul funcției cu valoarea de referință, care scade la 4.000 de lei, așa că verifică-ți coeficientul din grilă înainte să crezi orice estimare vehiculată public. Proiectul introduce „diferența salarială tranzitorie", mecanismul care compară leafa din noiembrie 2026 cu cea rezultată din noile reguli, ca să eviți o scădere efectivă a venitului — și care se ia în calcul inclusiv la pensiile de serviciu. Dacă lucrezi la privat, miza e alta: cele 770 de milioane de euro ratate și un eventual rating junk se traduc în dobânzi mai scumpe la stat, deci și la creditul tău. Următoarele zile de sesiune parlamentară decid ambele scenarii.



Comentariile apar după verificarea redacției. Cerem doar un nume afișat, fără email. Prin trimitere accepți regulile comentariilor.