Ce aruncăm în toaletă ajunge în canalizare. Apă Ilfov merge în școlile din județ: „Obiceiurile mici pot preveni probleme mari”

Un gest care durează câteva secunde poate provoca o problemă care necesită ore de muncă și intervenția unor echipe întregi. Tragem apa, obiectul dispare și, de cele mai multe ori, nu ne mai gândim la el. Dar ceea ce aruncăm în toaletă nu dispare. Pleacă mai departe, prin conducte, către rețeaua de canalizare și, în cele din urmă, către stațiile unde apa uzată este colectată și tratată.

De aceea, ceea ce facem fiecare dintre noi acasă contează.

Șervețelul umed nu se aruncă în toaletă

Printre cele mai frecvente materiale care ajung în canalizare, deși nu ar trebui, se numără șervețelele umede.

Spre deosebire de hârtia igienică, acestea sunt concepute să fie rezistente și să nu se destrame ușor atunci când intră în contact cu apa. În rețea, se pot agăța de alte materiale și, în timp, pot contribui la formarea unor acumulări care afectează circulația normală a apelor uzate.

Pentru oamenii de acasă poate fi vorba despre un singur șervețel. Pentru o rețea care deservește mii de oameni, însă, vorbim despre sute sau chiar mii de astfel de obiecte care pot ajunge în canalizare în fiecare zi.

Regula este simplă: șervețelul umed se aruncă la coș, chiar dacă pe ambalaj apare mențiunea că poate fi eliminat prin toaletă.

Ce mai trebuie să ajungă la coș, nu în canalizare?

În toaletă trebuie aruncate doar apa uzată și hârtia igienică.

La coșul de gunoi trebuie să ajungă, printre altele:

• șervețelele umede;
• tampoanele și absorbantele;
• scutecele;
• dischetele demachiante;
• bețișoarele de urechi;
• produsele din vată;
• mănușile și materialele plastice;
• ambalajele și alte obiecte.

Iar chiuveta nu este locul pentru resturile alimentare, ulei sau grăsime. Acestea pot ajunge în conducte și pot contribui, la rândul lor, la apariția blocajelor.

Ce se întâmplă după ce tragem apa?

Aici este partea pe care nu o vedem.

Obiectul aruncat în toaletă își continuă drumul printr-o rețea complexă de conducte, colectoare și stații de pompare. În anumite puncte, materialele care nu ar trebui să se afle în canalizare se pot opri sau se pot agăța de alte deșeuri.

În timp, acestea se pot acumula și pot afecta funcționarea sistemului.

Pentru echipele Apă Ilfov, o astfel de situație înseamnă intervenție în teren, utilaje, timp și oameni mobilizați pentru o problemă care, de multe ori, putea fi prevenită.

,,La Apă Ilfov credem că prevenția începe prin educație și prin apropierea de comunitate. De aceea, organizăm campanii de informare atât în școlile din județ, cât și pe teren, unde discutăm direct cu oamenii și le explicăm, simplu și concret, cum pot contribui la protejarea rețelei de apă și canalizare.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, dar și în perioada activităților din cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, primim grupuri de elevi și le oferim ocazia să descopere ce se întâmplă dincolo de robinet și de conducte.

▶ Video · YouTube

Anul trecut, de exemplu, am organizat timp de cinci zile vizite la stațiile noastre, unde elevii au putut vedea cu ochii lor drumul apei și ce se întâmplă cu apa uzată după ce pleacă din casele noastre. Sunt experiențe care îi ajută să înțeleagă mai ușor câtă muncă și câtă infrastructură se află în spatele unui lucru atât de simplu precum apa de la robinet și, mai ales, de ce este important să avem grijă de ea și de canalizare.

Îi ducem la gospodăriile de apă, pentru a înțelege drumul apei, de la sursă până acasă, dar și la stațiile de epurare, unde pot vedea ce se întâmplă cu apa după ce o folosim. Uneori, experiența este mai puternică decât orice explicație din clasă, inclusiv atunci când mirosul de la stația de epurare îi face să strâmbe puțin din nas.

Stația de epurare a apelor uzate din Brănești

Dar tocmai astfel înțeleg mai bine cât de multă muncă există în spatele unui lucru atât de simplu precum apa de la robinet și de ce este important să avem grijă ce aruncăm în canalizare.

Pe teren, mesajul nostru este la fel de simplu: șervețelele umede, produsele de igienă, resturile alimentare, uleiurile și alte deșeuri nu trebuie să ajungă în canalizare. Sunt gesturi mici, dar care pot preveni blocaje, intervenții și costuri inutile.

Ne dorim ca ceea ce învață copiii la noi să ducă mai departe, acasă, către părinți și bunici. Uneori, o simplă vizită și o discuție pot schimba un obicei.’’-a transmis Corina Priceputu, purtător de cuvânt Apă Ilfov.

Racordarea la canalizare – responsabilitatea fiecăruia

Racordarea la rețeaua publică de canalizare, acolo unde aceasta este disponibilă, este mai mult decât o obligație legală. Este un pas important pentru sănătatea comunității, pentru protejarea mediului și pentru buna funcționare a infrastructurii.

La Apă Ilfov vrem să le reamintim oamenilor că această infrastructură este a tuturor și că fiecare dintre noi are un rol în protejarea ei.

Un gest mic, făcut zi de zi, poate preveni o problemă mare.

Apă Ilfov – pentru o comunitate informată, responsabilă și pregătită pentru viitor.