Arad rămâne cu 500 de milioane de lei buget în 2026, aproape jumătate din cât avea anul trecut
CJ Arad a aprobat bugetul 2026: 500 de milioane de lei, 51% pentru investiții, aproape jumătate față de 2025.
Consiliul Județean Arad a aprobat joi bugetul propriu pentru 2026, de aproximativ 500 de milioane de lei, cu peste jumătate din sumă direcționată către investiții. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Arad, Iustin Cionca, chiar înainte de votul consilierilor.
Suma e aproape la jumătate față de anul trecut, când bugetul județului urcase la 945 de milioane de lei. Diferența nu înseamnă însă că Aradul face economii forțate, ci că 2025 a fost un an atipic, cu mai multe proiecte europene și naționale finalizate, care au umflat temporar cifrele.
Unde se duc banii
Din cele 500 de milioane de lei, 51% merg spre investiții — drumuri, spitale, unități de asistență socială și proiecte de mediu. Cheltuielile de personal ale instituției consumă circa 15% din total, restul acoperind funcționarea curentă a aparatului administrativ.
Cionca a ținut să sublinieze un detaliu: e al optulea an la rând în care Consiliul Județean Arad reușește să bage mai mult de jumătate din buget în investiții. Un procent, spune el, peste media multor alte județe din țară, unde banii se duc în cea mai mare parte pe salarii și cheltuieli curente.
Ce înseamnă pentru aradeni
Pentru locuitorii județului, alocarea majoritară către investiții se traduce direct în ritmul lucrărilor de infrastructură rutieră și în calitatea serviciilor oferite de instituțiile subordonate CJ — spitalele județene, rețeaua de drumuri, centrele de asistență socială.
Valoarea mai mică față de 2025 nu e neapărat un semnal de alarmă. Conducerea CJ Arad explică scăderea prin faptul că unele proiecte mari finanțate din fonduri UE și PNRR intră acum în fază de decontare, nu de cheltuire inițială — practic banii europeni au fost deja cheltuiți anul trecut, iar acum urmează doar recuperarea sumelor.
Bugetul aprobat joi rămâne principalul instrument prin care administrația județeană va finanța, pe tot parcursul lui 2026, atât cheltuielile de funcționare cât și investițiile noi în infrastructură. Rămâne de urmărit cum se va reflecta scăderea bugetară în calendarul concret al lucrărilor din teritoriu.