Statul vrea gazele Neptun Deep cerute de Ungaria, dar nu are 1,78 miliarde lei să le plătească
ANRSPS vrea gazele din Neptun Deep cerute de Ungaria, dar nu are cei 1,78 miliarde lei pe an necesari achiziției.
România a spus da la cumpărarea a 5 miliarde de metri cubi de gaze din Neptun Deep, gaze pe care le voia și Ungaria prin compania de stat MVM. Problema e că instituția care trebuia să scoată banii, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, nu îi are și a cerut ajutor direct Guvernului.
Decizia s-a luat în mai, când OMV Petrom a scos la vânzare cantități de gaze din perimetrul offshore din Marea Neagră. Legea offshore obligă producătorii să ofere prioritar statului, prin ANRSPS, orice cantitate vândută prin contracte bilaterale, înainte s-o vândă unui terț. Instituția are șapte zile să răspundă. Tăcerea înseamnă refuz.
De data asta n-a tăcut. ANRSPS a confirmat în scris, pe 20 mai, acordul ferm de exercitare a dreptului de preempțiune, după ce interesul fusese semnalat deja pe 14 mai. Decizia a trecut prin aprobarea premierului, cu avizul viceprim-ministrului, al ministrului Energiei, al secretarului general al Guvernului și al președintelui ANRSPS. Un lanț întreg de semnături pentru o achiziție pe care statul, de fapt, nu și-o permite.
Factura: 2,4 miliarde de euro pe șapte ani
Cantitatea vizată e uriașă: 5 miliarde de metri cubi, eșalonați pe șapte ani. Tradus în energie, înseamnă aproape 52,75 milioane MWh în total, adică 7,53 milioane MWh anual. La cotațiile futures pentru 2027 de pe hub-ul olandez TTF, cel mai relevant reper din Europa, valoarea totală atinge circa 2,4 miliarde de euro. Aproape 12,5 miliarde de lei, la cursul actual.
Pe an, factura ar fi de aproximativ 1,78 miliarde de lei. Bugetul ANRSPS pe 2026 prevede însă doar 656,5 milioane lei credite bugetare și 743,2 milioane lei credite de angajament. Diferența e greu de trecut cu vederea, mai ales că astfel de contracte nu se plătesc de obicei în avans, ci prin garanții bancare pe care cumpărătorul trebuie să le constituie.
Instituția a scris negru pe alb Guvernului că nu avea fonduri disponibile pentru achiziție, având în vedere caracterul neașteptat al vânzării declanșate de OMV Petrom, și a cerut alocarea banilor necesari.
A patra ofertă, prima acceptată
OMV Petrom, care deține jumătate din concesiunea Neptun Deep, alături de Romgaz, nu a bătut prima dată la ușa statului cu o astfel de ofertă. Compania a mai transmis propuneri similare pe 13 decembrie 2024, 22 aprilie 2025 și 23 decembrie 2025. Toate trei au fost refuzate de ANRSPS. Oferta din mai 2026, înregistrată cu numărul 4122, e prima acceptată.
Între statul român și OMV Petrom se discută acum detalii tehnice și contractuale: punctul de livrare, calitatea gazului, flexibilitatea transferului de drepturi și obligații, modul de plată. Nimic bătut în cuie încă.
ANRSPS interpretează legea în sensul că, odată exercitat dreptul de preempțiune, contractul inițial cu terțul cumpărător se desființează retroactiv, iar vânzarea se consideră încheiată direct cu statul. Orice încercare de a ocoli procedura sau de a oferi condiții mai bune unui terț ulterior atrage nulitatea absolută a contractului respectiv, ca act fondat pe încălcarea unor norme de ordine publică.
Ungaria, Slovacia și Austria stau la coadă
Autoritățile de la București nu resping ideea de a transfera o parte din gaze către țările vecine aflate în deficit, prin acorduri bilaterale între guverne. Condiția pusă este clară: mai întâi trebuie confirmat că nu există cerere internă neacoperită.
Publicația maghiară Index.hu a scris că MVM, compania energetică de stat a Ungariei, vrea un contract de livrare din Neptun Deep, gaze care i-ar permite Budapestei să reducă dependența de importurile rusești pe termen lung. Interesul ungar nu e nou. Slovacia și Austria au manifestat, la rândul lor, apetit pentru gazele din zăcământ. OMV Petrom a semnat deja contracte cu compania germană Uniper și cu moldoveana Energocom.
Producția din Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din România, ar urma să înceapă în 2027. OMV Petrom și Romgaz au finalizat recent instalarea platformei offshore, un pas important către primul metru cub scos din adâncul Mării Negre. Rămâne de urmărit dacă Guvernul găsește, până atunci, cele 1,78 miliarde de lei pe an cerute de ANRSPS pentru a nu pierde gazele în fața Ungariei.
