Ambasadorul Japoniei spune numele la care se gândesc japonezii când aud „România”. Nu e Hagi și nici Popovici

Nu e Gică Hagi. Nu e nici David Popovici. Când japonezii aud de România, în capul lor apare un singur nume, iar acela e Nadia Comăneci. A spus-o chiar ambasadorul Japoniei la București, Katae Takashi, într-un interviu în care a vorbit deschis despre imaginea țării noastre în arhipelagul nipon.

Diplomatul susține că legendara gimnastă rămâne, la decenii distanță de momentul care a schimbat gimnastica mondială, personalitatea românească cea mai cunoscută în rândul asiaticilor. Notele ei se învață încă în școli. Numele ei circulă în conversații obișnuite, nu doar în paginile de sport.

Interviul nu s-a oprit acolo. Ambasadorul a povestit și despre românii pe care i-ar invita la o cină, dar și despre un episod personal care sună neașteptat pentru un diplomat aflat la post în București: a renunțat să mai învețe limba română. Motivul l-a explicat el însuși în discuție.

Și mai e ceva. Oficialul nipon a punctat un stereotip legat de japonezi pe care și-ar dori să-l vadă dispărut, o etichetă care îl urmărește pe fiecare conațional al său ajuns în străinătate.

Ce iese din tot acest tablou e o realitate incomodă pentru diplomația culturală românească: capitalul de imagine al țării în Asia se sprijină, în continuare, pe o performanță din 1976.

Concluzii

• Nadia Comăneci rămâne cel mai recunoscut nume românesc în Japonia.
• Hagi și Popovici nu au aceeași notorietate în spațiul nipon.
• Ambasadorul Takashi a renunțat la cursurile de limba română.

Cum te afectează

Dacă lucrezi în turism, export sau relații de afaceri cu Asia, ai aici o informație practică: reperul cu care te poți prezenta unui partener japonez nu e fotbalul, ci gimnastica. Iar pentru un stat care cheltuie bani pe promovarea de imagine, e un semnal că mesajul nu prea a fost reînnoit de câteva decenii.

Analiza BestNews

Declarația ambasadorului confirmă ceva ce se știe de mult, dar nimeni nu vrea să spună cu voce tare: România nu și-a mai construit un brand de țară după Nadia. Sportivii de azi sunt urmăriți în Europa, dar în Asia nu au pătruns. Câștigă memoria colectivă a anilor '70, pierd toate campaniile de promovare făcute cu bugete publice de atunci încoace. Redacția Best News consideră că, atâta timp cât un diplomat străin trebuie să ne amintească pe cine cunoaște lumea din România, problema nu e la sportivi, ci la cei plătiți să-i facă vizibili. Un capital de imagine construit în 1976 și neîntreținut se erodează, oricât de mare ar fi fost.