Un selfie îi spune AI-ului cât mai ai de trăit cu cancer

Un singur selfie. Atât îi trebuie unui nou sistem de inteligență artificială ca să estimeze șansele de supraviețuire ale unui pacient cu cancer. Instrumentul a fost construit de specialiști de la Mass General Brigham, sistemul integrat de asistență medicală academică non-profit din Massachusetts, iar logica lui pornește de la o idee care sună simplu și e, de fapt, tulburătoare: fața unui om arată cât de bătrân e cu adevărat organismul lui, dincolo de data din buletin.

Algoritmul estimează vârsta biologică pornind de la trăsăturile din fotografie, apoi leagă acea estimare de rezultatele de supraviețuire ale pacienților deja diagnosticați. Nu analize de sânge, nu imagistică scumpă. O poză.

Medicii fac de decenii calculul ăsta din instinct, la ușa cabinetului: pacientul care arată mai bătrân decât vârsta lui reală tolerează mai greu tratamentele agresive. Diferența e că până acum judecata rămânea subiectivă, nescrisă, imposibil de verificat. Acum capătă cifre.

Potrivit informațiilor apărute public, este una dintre cele mai cuprinzătoare demonstrații de până acum privind modul în care analiza unui selfie prin inteligență artificială ar putea ajuta la evaluarea stării unui pacient.

Cum te afectează

Dacă tehnologia ajunge în practica medicală curentă, miza e concretă pentru oricine trece printr-un diagnostic oncologic: decizia dintre o schemă de tratament dură și una blândă s-ar putea sprijini pe un indicator măsurabil, nu pe ochiul liber al medicului. Și, la fel de concret, pe o fotografie făcută cu telefonul.

Partea incomodă vine tot de aici. O estimare a vârstei biologice extrasă dintr-o imagine a feței e exact genul de dată pe care asiguratorii și angajatorii ar vrea-o.

Analiza BestNews

Puterea instrumentului stă în accesibilitatea lui: o cameră foto există în buzunarul oricui, spre deosebire de testele biologice costisitoare care măsoară același lucru. Tocmai asta îl face și riscant. Un scor de îmbătrânire biologică generat automat poate fi folosit ca să justifice refuzul unui tratament scump sau al unei polițe de asigurare, iar datele faciale ale pacienților sunt printre cele mai sensibile cu putință. Câștigă, deocamdată, medicii care primesc un instrument de triaj rapid. Cititorul român ar trebui să urmărească un singur lucru: cine capătă dreptul să vadă scorul, în afară de medicul curant.