Alegeri anticipate: nota de plată urcă la 170 de milioane de euro

România nu ar putea organiza mâine alegeri anticipate fără să-și încalce propriile legi. Avertismentul vine chiar de la omul care ar trebui să le pună în practică: Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente. Legislația de acum e croită pentru scrutinuri la termen, nu pentru un vot organizat pe repede-înainte. Iar diferența nu e de nuanță: poate vicia rezultatul.

Țuțuianu a pus degetul pe două puncte sensibile, votul prin corespondență și votul în diaspora. Ambele ar fi afectate de prevederile actuale în cazul unui scrutin anticipat, pentru că termenele și procedurile presupun calendarul unor alegeri anunțate cu mult timp înainte. Or, după dizolvarea Parlamentului, Constituția lasă cel mult trei luni. Trei luni pentru înscrieri, corespondență, secții în afara țării și logistică.

Apoi, banii. Șeful AEP estimează costul unui astfel de scrutin între 160 și 170 de milioane de euro, bani care ar apăsa un buget deja tensionat. Regulile pot fi adaptate, susține el, însă fără să fie atins dreptul la vot al cetățeanului. În practică: modificări legislative făcute înainte, nu în criză.

Potrivit relatărilor din presă, președintele AEP a lansat și un avertisment politic legat de nominalizarea pentru șefia Guvernului: „S-ar putea să nu treacă guvernul".

Poziția redacției: cine vorbește astăzi despre anticipate ca despre o soluție rapidă ignoră două obstacole concrete, legile nepotrivite și o factură de până la 170 de milioane de euro. Cel mai expus rămâne votantul din diaspora. Dacă Parlamentul nu retușează legislația electorală din timp, discuția despre anticipate rămâne un exercițiu de presiune politică, nu o variantă funcțională.